Daca n-ati avut niciodata dril cu un crap de apa curgatoare, sa stiti de la mine – pierdeti cea mai mare provocare din toata viata voastra de pescari!


Am facut cunostinta cu crapii de apa curgatoare cu mai bine de 20 de ani in urma, pe sectorul austriac al Dunarii, in timp ce pescuiam la mreana. Aveam o lanseta de feeder si dadeam la viermusi si am avut un peste pe care m-am chinuit 20 de minute sa-l aduc la minciog. Era un crap. Experienta m-a impresionat atat de tare, incat m-am hotarat sa acord mai multa atentie crapului de apa curgatoare.
De atunci, am pescuit pe rauri si fluvii din toata lumea, cum ar fi pe Ural in Kazahstan, pe St. Lawrence in Statele Unite, pe Pad in Italia, pe Dunare in Austria si in Delta Dunarii, in Romania. Crapii de apa curgatoare sunt diferiti de orice alt tip de crap. Fiind obligati de regula sa inoate impotriva curentului, au nevoie sa consume multa energie, ceea ce ii impiedica sa acumuleze depozite de grasime cum fac in mod normal fratii lor din lacuri. Pentru crap, grasimea este o sursa de energie, iar crapii de rau sunt in situatia de a se hrani permanent, ca sa-si procure energia in absenta grasimii. Asta nu inseamna, insa, ca pot fi prinsi in orice perioada a anului. Pe apa rece, metabolismul lor e incetinit, ca la orice alt crap, si atunci se hranesc mai putin. In asemenea momente, sunt greu de prins.

LOCALIZARE

Cum localizam crapii in ape curgatoare? Evident, urmarind apa si uitandu-ne dupa ei. Crapii de rau ies la suprafata si fac sarituri ca si cei de lac. Atat ca, pe apa curgatoare, pestii pe care ii vezi sunt de regula doar in trecere, spre deosebire de crapii de lac, ale caror sarituri indica zone de rezidenta. Pe rauri si fluvii, daca vezi o saritura de crap, nu inseamna ca pestele se si hraneste acolo.
Din punctul meu de vedere, e mai important sa vad substratul. Crapului nu-i place sa se hraneasca in curent puternic, de asta ma intereseaza gropile. O groapa adanca inseamna un curent mai slab in acel loc. Pe gropi se creeaza contracurenti, care aduna o mare parte din hrana adusa de ape.


Daca aveti posibilitatea sa folositi o barca, o sa va ajute si la identificarea structurilor, si la prinsul pestelui. Cu un sonar studiati substratul, gasiti gropile, verificati agataturile periculoase. Daca sunteti obligati sa ramaneti pe mal, puteti verifica substratul cu o ajutorul unei lansete obisnuite, cu plumb si pluta. Lasati plumbul sa se tarasca pe fund si, cand vedeti ca pluta incepe sa pluteasca neted, fara sa se zgaltaie, inseamna ca plumbul nu mai atinge fundul si aveti o zona cu apa adanca. Ridicati pluta (dati apa mai mare, cum zic pescarii), aruncati lanseta in amonte si repetati operatiunea pana cand aveti o imagine clara asupra adancimii.
Primavara, crapii pot veni foarte aproape de mal, pentru ca apa mica tine multa hrana naturala. Aici gasesc melci, raci, chironomide si diverse alte larve. Acestea sunt locurile in care apa se incalzeste mai repede si poti sa prinzi crap la momeli mici, cum ar fi un boilies de 10-14mm sau o aluna tigrata.
Mai ales primavara, trebuie cautate segmente de rau cu un curent cat mai mic. Coturile, golfurile sau crengile aplecate in apa pot fi secretul succesului. Desigur, cand trasaturile incep sa se inmulteasca, se pot folosi momeli mai mari. Pe unele fluvii, insa, cum ar fi Padul, in Italia, e aproape imposibil sa dai cu momeli mici, din cauza ciortanului sau a carasului, care vin sa traga instantaneu.
Pescuitul de primavara e schimbator, depinde de schimbarile de temperatura, de cresterile sau scaderile de nivel ale apei si de fluctuatiile curentului, dar poate fi o experienta spectaculoasa.


Personal, pentru pescuitul la crap pe ape curgatoare, prefer vara, cand atat vremea, cat si nivelul apei sunt mai stabile. Și pescuiesc exact pe zonele adanci despre care am vorbit mai sus.