Daca simti ca viata ti-a oferit o felie de tort prea subtire, inseamna ca este timpul sa iei atitudine. Daca lipsa banilor este problema ta principala, poate ca nu ar fi rau sa demarezi propria ta afacere.O mica ferma de iepuri ar putea fi o optiune.E adevarat, eu am crescut cateva sute de iepuri la viata mea, dar am facut-o exclusiv din placerea de a-i avea in curte si din necesitatea de a avea permanent carne gustoasa si sanatoasa in congelator.

Prin urmare nu-ti garantez ca sfaturile mele ti s-ar potrivi.

Nu promit sa iti fac cadou reteta  succesului, dar voi incerca sa te ajut dupa posibilitati.

Deci: Ce cred eu ca ar trebui sa faci pentru a initia o afacere cu iepuri?

Pasul 1: Pune-ti cateva intrebari despre tine

Intai si intai analizeaza-te si intreaba-te daca genul asta de afacere ti s-ar potrivi.

Ai mai crescut iepuri? Iti plac?

Esti vreun tip sensibil care stramba din nas cand trece pe langa un grajd de animale ?

Da-ti singur raspunsurile.

Cumpara-ti cativa iepurasi in incearca sa ii cresti in curtea gospodariei tale.

Daca tragi concluzia ca o astfel de ocupatie este ceva frumos, treci la …

Pasul 2: Culege informatii

Cumpara carti si fa rost de diverse materiale despre cresterea, inmultirea, sacrificarea si valorificarea iepurilor.

Invata despre comportamentul lor,bolile specifice, necesitatile lor ca specie, rasa, individ.

O parte din informatii le vei gasi pe acest site.

Fi ordonat.    Fa-ti o mapa cu toate acestea. Citeste tot o data, de doua ori, de douazeci de ori.

Studiaza, noteaza, memoreaza, fa comparatii intre ce stii despre iepuri si ce regasesti

“pe viu” la iepurii din crescatoria ta.  Pana la urma vei deveni un bun cunoscator in materie.

Foloseste cu perseverenta motoarele de cautare de pe internet si scoate cat mai mult material privind legislatia in domeniul cunicul.

Vei intelege astfel ce fel de agent comercial ar trebui sa devii pentru a avea avantaje in cresterea si valorificarea iepurilor.

Persoana fizica autorizata ?

Persoana juridica (asociatie familiala, societate comerciala,etc) ?

Fiecare varianta are avantaje si dezavantaje.

Invata cum trebuie sa procedezi ca sa sa infiintezi o :

De exemplu, veniturile din agricultura realizate in exploatatii familiale nu se impoziteaza.

Societatilor comerciale li se aplica insa cota de impozitare.

Judeca singur ce ti se potriveste.

Este vital sa afli cat mai multe informatii .

Adu-ti aminte : legea poate fi o bariera pentru cei ignoranti, dar la fel de bine poate fi o rampa de lansare pentru cei informati.

Fa un mic studiu de piata pe internet ca sa iti formezi o imagine despre:

• Care este oferta existenta deja in zona teritoriala vizata de tine ( ferme, microferme, crescatorii, etc)?
• Care este cererea ? Ce doritori potentiali exista:magazine, restaurante, s.a.m.d.?

Daca simti ca ti-ai format o vedere de ansamblu, treci la …

Pasul 3 :  Munca de teren

Studiaza la ea acasa oferta si cererea din zona ta de interes.

Fa-ti timp si viziteaza cateva ferme cunicule renumite.

Te asigur ca discutand cu oamenii de acolo vei afla lucruri noi.

Ia notite, fa poze, fa-ti relatii cu crescatori seriosi si experimentati.

Toate acestea iti vor folosi cu siguranta mai tarziu.

Viziteaza magazinele, pietele, restaurantele si abatoarele din zona ta de interes.

Spune-le onest ce intentionezi sa vinzi in viitor si cere-le opinia.

Asculta-le cu atentie raspunsurile.

Acei oameni vor fi maine piata ta de desfacere.

Incet-incet, ideile valoroase vor incepe sa apara in mintea ta si vei intelege ce inseamna o afacere.

Pentru ca cele mai bune modalitati de a deveni specialist intr-un domeniu (orice domeniu) sunt studiul serios, curiozitatea de copil si practica zilnica.

Fa un drum pana la primaria locala si intra in legatura cu functionarii birourilor de registru agricol si cadastru.

Vei afla informatii despre conditiile legale de amplasare a unei ferme (intravilan, extravilan), aprobari necesare, cuantumul taxelor aferente, terenuri din zona disponibile si multe altele.

Pasul 4: Alegerea suprafetei de teren

Ce criterii trebuie sa indeplineasca locul unde va fi amplasata viitoarea ta ferma ?

Nu sunt prea multe, dar acelea care sunt, sunt obligatorii:

Terenul ales trebuie sa fie in panta (minim un 10 grade).

In acest mod apele pluviale se vor scurge cu usurinta,iar pericolul umiditatii excesive este redus.

Umiditatea mare inseamna proliferarea tantarilor si agentilor patologici si implicit a bolilor specifice iepurilor.Daca terenul nu este in panta,va trebui sa investesti din buzunarul propriu in desecarea sa si nu cred ca ai nevoie de asta.

Suprafata minima trebuie luata in considerare difera de la un caz la altul.Nu uita ca la o crescatorie mare (peste 50 de iepuroaice de prasila) , pe langa adapostul principal trebuie sa existe si cladiri anexe de depozitate a furajelor, a paioaselor pentru asternut, un miniabator (daca ai asta in plan),o fantana (sursa principala de apa), un spatiu destinat exclusiv depozitatii gunoiului si … ce mai crede nasul tau de viitor afacerist.

Ai nevoie de minim o jumatate de hectar pentru toate astea si (optional) inca cel putin 1-2 hectare pentru culturile agricole (iepurii mai trebuie sa si manance,nu ?)

Trebuie sa terenul destinat fermei sa respecte distanta minima prevazuta de lege fata de zonele de transport rutier si de zonele locuite.In caz contrar, fie nu vei primi autorizatie de constructie, fie vei avea multiple probleme cu vecinii (“aromele” deseurilor zootehnice nu prea sunt apreciate nicaieri in lume).Daca toate conditiile de mai sus sunt indeplinite,putem trece la treaba.

Pasul 5 : Echipamente

Aceasta problema nu ridica dificultati majore.In prezent exista numeroase firme care ofera custi de diverse tipuri, sisteme de adapare, hranitori automate, sisteme de ventilare si instalatii de evacuare a dejectiilor.Cele mai sofisticate sunt oferite de firmele din afara ( localizate in Italia,Franta, Slovacia, Ungaria s.a.).Nu este exclus insa sa gasesti ofertanti seriosi si la noi.O simpla cautare pe internet te va lamuri despre aceasta.In functie de amploarea viitoarei viitoarei tale afaceri, va trebui sa optezi pentru custi multietajate sau pe un singur nivel (Flat-Deck).In cel de al doilea caz observarea efectivelor si executarea curateniei sunt realizate mai usor.

Pasul 6: Necesarul de iepuri reproducatori

Eu unul cred ca trebuie sa incepi cu maxim un mascul si 10 femele.Pentru un incepator e suficient.Aceste exemplare trebuie sa le cumperi de la un crescator autorizat si certificat pentru domeniul respectiv.Iti recomand sa nu te uit la bani cand e vorba despre calitatea reproducatorilor (calitatea materialului lor genetic este cel care asigura profitabilitatea afacerii).

La alegerea rasei, trebuie sa luam in considerare modul de valorificare principal din viitoarea ferma : carne,lana sau blanuri.

Pasul 7: Hrana

Pentru un spor de greutate stabil si rapid, granulele sunt o alegere fericita.Pot fi cumparate o singura data pe an si depozitate intr-o magazie, in conditiile specificate de producator.In cazul in care consideram ca nu ne permitem o alimentatie formata exclusiv din granule, va trebui sa utilizam terenul adiacent fermei pentru cultivarea plantelor furajere pe care le-am descris la capitol despre alimentatie (ceea ce inseamna de fapt cheltuieli suplimentare legate de achizitionarea de teren , seminte si utilaje agricole).

Amintesc ca o modalitate mixta de hranire conduce automat la un spor mai redus in greutate, ceea ce inseamna implicit cresterea duratei de dezvoltare a fiecarei serie de pui.Cantitatea necesara de furaje granulate ce va fi achizitionata pentru un an se face in functie de numarul de capete pe care urmeaza sa le crestem .Acest numar difera in functie de sistemul de crestere pentru care opteaza crescatorul ( 3-4-5 fatari pe an. Nu recomand depasirea acestui numar).

Pasul 8: Capitalul de pornire

Vreti sa ajungeti de la iepuri la bani sau de la bani la iepuri ?

Mda, am si ajuns pana la urma si la chestiunea banilor.

Pentru a demara toate cate le-am descris mai sus, sunt necesare anumite sume pe care cei mai multi dintre noi nu le poseda.

Nu-i nimic, nu va descurajati. Daca tot ne-am pornit la drum intr-o afacere asa de frumoasa, ar fi culmea sa ne impiedicam de un aspect atat de insignifiant cum sunt banii.

Traim in anul  2009  si e putin probabil ca cineva sa mai demareze intr-o afacere serioasa fara ajutorul bancilor.Lasand gluma deoparte, capitalul de pornire il veti gasi in banci.

Din respect pentru dumneavoastra , vizitatorii acestui site , am definitivat si am postat  un proiect tehnologic cu cifre si date exacte necesar demararii unei mici afaceri in cunicultura.

Daca doriti sa il vedeti , il puteti gasi la urmatoarea pagina.

Va doresc bafta in tot ce veti intreprinde.

Sursa: http://www.iepuri.info

Uriasul Belgian  , aceasta rasa a fost formata in jurul anului 1825, in districtul Gand din provincia belgiana Flandra.

Uriasul Belgian  nu se cunoaste insa modul sau de formare. Unii sustin ca provine din iepurele salbatic domesticit si selectionat.

Altii sunt de parere ca provine din incrucisarea iepurelui de camp cu iepurii de casa Uriasul Belgian de culoare cenusie. Femelele sunt apte pentru reproductie la varsta de 8 luni, iar masculii la 9 luni. Daca se depaseste aceasta varsta femelele se ingrasa si pot deveni sterile.

Uriasul Belgian  a fost preluata si din nou prin selectie, factori de mediu, incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi soiuri, s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri, precum Uriasul German, Uriasul Maghiar.

O caracteristica convenabila la Uriasul Belgian  este dezvoltarea rapida a tineretului, care in a III-a luna pot atinge greutati ce trec de 3 kg, fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg, dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni (dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile), iar masculii la 9 luni. Prolificitatea medie este de 8-10 pui la fatare.

Capul la  Uriasul Belgian  este relativ mare, ochii mici, de culoare bruna la iepurii care au parul de culoare inchisa si roza la cei de culoare alba. Urechile lungi de 18 – 20 cm, cu varfurile rotunjite, mobile, tinute in forma de V . Gatul este relativ scurt si gros, salba aproape inexistenta la mascul. Femela are salba usor dezvoltata, intinzandu-se pe membrele anterioare. Corpul este cilindric, cu pieptul si crupa larga, linia spinarii dreapta, sau putin lasata si bine dezvoltata. Membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brune-negricioase sau albe (dupa culoarea parului de pe trunchi) .

Culoarea blanii la Uriasul Belgian  poate fi : neagra, aguti, alba, albastru – cenusiu si baltata. Ca defecte putem intalni : marime si greutate necorespunzatoare, cap berbecat, pete la ochi, urechi ascutite sau lasate in jos, piept ingust, crupa tesita, parul lung sau lanos, blana de nuanta galbuie.

Greutatea puilor la Uriasul Belgian
la fatare 60 – 70 g
la 1 luna 700 g
la 2 luni 1500 g
la 3 luni 2400 g

Mai multe despre Uriasul Belgian 

Uriasul Alb, sau Uriasul Termond, este format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian, cu care de altfel se aseamana. Este de talie si greutate mai mica decat rasa din care provine. Greutate corporala medie este de 5,5 – 6 Kg . Prolificitatea medie 5 – 7 pui la fatare, care ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. Varsta optima pentru inceperea ingrasarii este de 3 – 4 luni.

Caractere de exterior la Uriasul Alb 
Capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. Ochii de culoare roz (pupila rubinie inchis si irisul mai deschis) . Urechile au o lungime de aproximativ 16 cm, cu varfurile rotunjite. Gatul, la masculi, este fara salba. La femele, se poate intalni o usoara salba. Corpul este cilindric, voluminos si bine legat. Membrele sunt putrnice, cu unghii albe. Culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta pigment. Blanitele sunt bine apreciate, dau imitatii numeroase prin vopsire si indeosebi imita hermelina.

Greutatea puilor la Uriasul Alb 
la fatare 50 – 60 g
la 1 luna 600 g
la 2 luni 1300 g
la 4 luni 2200 g

Roscatul Neozeelandez : La formarea acestei varietati au contribuit si iepurii locali roscati din S.U.A. Greutatea medie a liniilor importante in tara noastra este de 3 4- Kg. Ca aspect, se aseamana cu rasa Albastrul Vienez. Blana la Roscatul Neozeelandez  este de culoare galben – roscata sau maron – roscata. Inelul ce inconjoara ochii, linia mandibulei si regiunea abdominala sunt mai deschise, dar niciodata albe. Puful este des si matasos, de culoare roscata. Ochii sunt caprui, iar ghearele au culoare inchisa. Forma capului este armonioasa si seamana din acest punct de vedere cu Albastrul Vienez. Indiferent daca doresti un animal spectaculos prin frumusetea sa sau un companion gingas (ori pe amindoua ) Roscatul Neozeelandez  va fi pe lista ta. In prezent Roscatul Neozeelandezeste crescut in intreaga lume pentru carne si blani de un colorit remarcabil , dar pot fi si companioni de nadejde. Culoarea blanii este totdeauna roscata cu luciu intens , fapt ce-i confera un aspect placut. Sunt iepuri incredibil de blanzi si dar si jucausi. Dimensiunile rasei sunt peste media raselor mijlocii.

In jurul ochilor blana este un pic mai subtire, formand “cercuri” mai deschise la culoare decat restul corpului. Trunchiul este relativ cilindric, bondoc, cu capetele late si musculoase si bine proportionat. La varsta de 3 luni au deja 1,5 kg iar la maturitate media este de 4,3 kg. Roscatul Neozeelandez  atinge maturitatea sexuala la cca 8-9 luni.

Rasa Rex este o rasa de origine franceza. Are greutatea corporala de 3 – 3,5 Kg. Prolificitatea medie este de 5 – 6 pui la o fatare. Maturitatea sexuala se instaleaza la 7 – 8 luni. Rasa Rex este renumita prin blana sa de buna calitate. Firele de jar sunt dese si cu aceeasi lungime ca si puful si spicul. Datorita acestui fapt da impresia ca a fost tunsa. Calitatea blanii este influentata si de faptul ca firele de par au o mare aderenta la tegument.

In cadrul Rasei Rex  exista mai multe varietati, dupa culoarea pe care o are blanita : Castor Rex, Havana Rex, Rex Alb, Chinchilla Rex, Rex Negru. Castor Rex este de culoare bruna socolatie asemanatoare cu a castorului ; Havana Rex, de culoare bruna deschis ; Rex Negru, cu peri negri de un luciu stralucitor, Chinchilla Rex, de culoare gri – cenusie ; Rex Alb, cu doua subvarietati : una cu ochii rosii rezultata din incrucisarea cu rasa Termond, a doua cu ochii albastri, rezultata din incrucisarea cu rasa Albastrul Vienez ; Rex Hermelin, rezultat din incrucisarea cu rasa rasa Hermelina, este un iepure de culoare alba, cu o blanita matasoasa, alcatuita din peri fini, desi si scurti.

Raspnadirea Rasei Rex a incetat in momentul in care s-a aflat alti factori care dezavantajeaza cresterea lor,fiind sensibili la boli si avand un nivel de mortalitate ridicat.  S-a dovedit ca primele trei luni din viata puilor sunt foarte grele,avand urmatoarele probleme de sanatate:inflamatia tegumentului,puroi la ochi,alipirea genelor,afectiuni gastro-intestinale,afectiuni ale aparatului respirator,rahitism etc.

Rasa Rex este o rasa precoce,armonios dezvoltata si cu o carne gustoasa.  In decursul timpului,in cadrul acestei rase s-au format mai multe varietati care cu timpul au devenit rase de sine statatoare.  Diferenta dintre ele este greutatea rase mari,mijlocii si medii si varietatile de culori.  Asadar exista mai multe varietati de culori la rasa rex:castor,alb,chinchilla,dalmatian,lux,orange etc.  Are un cap de marime mijlocie,cu profil usor berbecat.  Urechile sunt acoperite bine cu par,si au varfurile rotunjite,au o lungime medie de 11-12cm si le poarta in sus in forma de V.  Trunchiul este alungit si cilindric.Gatul este mai evident fata de celelelate rase din cauza parului scurt cu care este acoperit.  La Rasei Rex este caracteristic faptul ca parul ce acopera corpul este intr-o pozitie verticala si are o lungime de circa 18-20mm.  Puful este foarte fin si des.  Periid e directie sun drepti,elastici si au lungimea egala cu aceea apufului si a spicului.  Desi parul este scurt si des,nu se admite sa creeze valuri sau ondulari.

La varietatea rex-castor culoarea ochilor este maro inchis,iar ghearele maro-inchis pana la negru.  Rex-alb are ochii rosii,dar exista o varietate cu ochii albastrii ,iar ghearele sunt incolore la ambele varietati pe alb.  Si varianta rex-dalmatian are ghearele tot incolore.

Rasa Angora, fata de rasle de iepuri prezentate pana acum, majoritatea cu dubla utilizare si care rasplatesc munca si investitiile crescatorilor, in primul rand prin productia de carne si numai apoi prin blana lor. Rasa Angora  este singura rasa care prin productia de par (lana) asigura pentru industria textila o materie prima foarte valoroasa, cautata in toata lumea.

Parul Rasa Angora este relativ lung, moale, elastic, matasos si este cunoscut sub numele de lana Angora. In mod normal, atunci cand parul animalelor ajunge la lungimea de maturitate specifica rasei, cresterea firelor de par se opreste. Daca parul este tuns, el va creste din nou numai dupa prima naparlire. La iepurele Angora parul creste continuu, putand ajunge pana la lungimea de 30 cm. Dupa tuns, parul creste imediat din nou, fara a mai astepta perioada de naparlire. Aceasta calitate a parului Angora a aparut prima data la capra, ca rezultat al unei mutatii intamplatoare. Mutatia a aparut pentru prima data la caprele din provincia Angora. Caprele Angora produc o lana foarte fina. Ulterior, angorismul ca fenomen s-a facut cunoscut si la alte specii de animale ; cobai, pisica si iepure de casa. Nu se cunoaste inca originea exacta a iepurelui Angora. Este sigur insa ca rasa a aparut de multa vreme.

Iepurele din Rasa Angora  are corpul de dimensiuni mijlocii si o greutate de 2,5 – 3,5 Kg. Lana este alba, ochii de culoare rosie, forma corpului este asemanatoare cu a raselor de carne. Cu toate ca este necesar ca organismul sa fie rezistent, bine conformat, cu osatura puternica si corespunzatoare, totusi, la selectie se tine seama in primul rand de cantitatea de lana produsa si de indicii calitativi ai lanii.
Lana trebuie sa fie deasa, foarte fina, elastica, de culoare alba imaculat, luciul stralucitor, iar firele trebuie sa fie ondulate. Prolificitatea este de 6 – 10 pui la o fatare. Greutatea puilor la nastere este de 55 – 65 g si ajung la maturitatea sexuala la 7 – 8 luni. Este un tip prolific si destul de precoce.

Negrul Vienez  este o rasa rara,creata in Austria prin incrucisarea unor reproducatori masculi de culoare neagra din rasa Urias Belgian cu femelele locale de culoare albastra.In urma incrucisarilo efectuate si a unei rigiroase selectii efectuate in 4 ani,s-a reusit sa se creeze o rasa valoroasa. Astfel ca in 1989 rasa a fost recunoscuta oficial sub denumirea de Uriasul Vienez.In acelasi an s-au prezentat 14 exemplare din rasa nou creata la expozitia de la Viena. Exemplarele prezentate s-au bucurat de o unanima apreciere si au obtinut cea mai mare distinctie a expozitiei,medalia de aur.

Greutatea primelor exemplare de Negrul Vienez  era de 6-7kg.Cu timpul crescatorii austrieci si-au concentrat atentia in directia imbunatatirii blanitei si a culorii albastre,neglijand problema greutatii corporale.In felul acesta rasa si-a pierdut tot mai mult din caracterul ei de urias,fapt care a contribuit la schimbarea denumirii in Albastrul Vienez,denumire sub care este cunoscuta si astazi.Marimea ei corespunde unei greutati de 3,5-4,5kg.Profilicitatea meide este de 7-8 pui la o fatare.Ajunge la maturitate sexuala la 7-9 luni.

Greutatea normala a Negrul Vienez se considera a fi 4,2kg,minima de 3,5kg,iar cea maxima de 5,2kg.Prezinta un cap de marime potrivita,usor alungit,prevazut cu urechi ce masoara 11,5-12,5cm,urechi pe care le poarta in sus si in forma de V.Gatul este scurt ,bine imbracat in muschi.Corpul are aspect cilindric,bine proportionat.

Corpul este bine acoperit,cu par des,uniform,a carui lungime medie este de 3cm.Culoarea de acoperire este de un albastru-inchis,uniforma,cu luciu pronuntat metalic.Pe abdomen culoarea este mai mata.Culoarea de baza este mai deschisa decat cea de acoperire.Ochii au culoarea albastra-cenusie,iar unghiile au culoarea cornului inchis,aproape negru.

La baza creerii rasei de Iepure de Californiana  a stat ideea obtinerii unui iepure de mare valoare comeciala, rezistent, precoce si cu productie mare de carne. In vederea realizarii acestui obiectiv, inca din anul 1923 au inceput incrucisarile experimentale intre doua rase mici : Hymalaia si Chinchilla mic.

In urma acestor incrucisari a rezultat un numar mare de produsi. Dintre toti, a fost ales un iepuroi care intruchipa cel mai bine o parte din caracterele scontate ale viitoarei rase. Iepuroiul respectiv a fost apoi imperecheat cu femele din rasa Neozeelandez Alb, cu scopul de a imprima produsilor dimensiuni coporale mai mari si a spori gradul de precocitate. Printr-o selectie riguroasa a produsilor rezultati din aceasta incrucisare, s-a reusit sa se obtina un nucleu de iepuri asemanatori ca aspect cu rasa Hymalaia, insa de dimensiuni mai mari, cu o mare productie de carne, precocitate buna, rezistenta crescuta.

Pe parcursul a 5 ani, caracterele respective au fost consolidate si s-au transmis constant la descendenti. In felul acesta, in anul 1928, rasa de Iepure de Californiana  a fost recunoscuta in mod oficial. In acelasi an, au fost prezentate cateva exemplare din noua rasa la expozitia din South Gate (California). In 1939, rasa a fost standardizata si astazi este una din cele mai populare rase de iepuri, de mare valoare economica. Conform standardului american, greutatea indivizilor din aceasta rasa trebuie sa fie de 3 – 4,5 Kg, iar lungimea corpului sa fie cuprinsa intre 51 – 56 cm.

Prolificitatea medie a rasei de Iepure de Californiana  este de 7 – 8 pui la o fatare. Blana este de culoare alb curat, fara ton galbui sau gri, cu exceptia extremitatilor care sunt negre. Desenul negru trebuie sa cuprinda ; botul 9poate sa cuprinda si maxilarul, dar sa nu treaca de inaltimea ochilor), urechile, membrele anterioare de la genunchi in jos si cele posterioare de la jaret in jos. Coada trebuie sa fie in intregime neagra. Ochii au culoarea rosiatica, iar ghearele sunt de culoarea cornului inchis.